Frica, va rog

Cand eram mici, toti ne temeam de anumite lucruri. Spre exemplu...eu ma temeam de usi intredeschise noaptea, sau de ferestre. Imi era frica sa ma uit inspre ele pe intuneric.
Un coleg spre exemplu, spune ca avea impresia ca niste maini veneau de sub pat si il apucau de picioare. O prietena imi povestea ca ii era frica sa se uite jos noaptea.
Pun pariu ca aveam cosmaruri cu imaginile astea, in diferite ipostaze. Daca e sa ne luam dupa Jung, si sa spunem ca ar exista in inconstient colectiv, si sa ne luam dupa Freud si sa zicem ca visele noastre sunt un fel de conversatii cu inconstientul, atunci asta ar fi explicatia pentru care noua ne este teama de lucruri similare.
Ar fi mai legitim sa spun ca usa simbolizeaza o cale de intrare. Intotdeauna oamenilor le-a fost frica de necunoscut. Tocmai de aceea, mie nu imi era frica neaparat de ce se afla dupa usa aia, ci de intunericul, de necunoscutul pe care nu il puteam patrunde pentru ca usa era intredeschisa. Cum omul atribuie intotdeauna calitati magice necunoscutului, in mintea mea se nastea explicatia ca dincolo de usa s-ar afla cine stie ce spirit. La fel, spre exemplu, unele triburi din sudul Pacificului, atunci cand au vazut prima data un avion, au spus ca e o uriasa pasare de foc si s-au inchinat la ea.
Cam tot acelasi mecanism de explicare ar avea si visul colegului. Frica, si implicit cosmarurile cu mainile care vin de sub pat pot foarte bine sa semnifice tot necunoscutul. Fiind prea mic, nu putea vedea sub pat, si din cauza aceea isi concretiza temerile in bratele de care vorbeam mai sus.
Ceea ce fac creatorii de filme horror este sa exploateze temerile provenite din inconstientul colectiv.
Un exemplu bun pentru chestia asta ar fi filmul "28 days later". Cineva mi-a zis ieri ca filmul reprezinta o premiera in gen pentru ca este prima daca cand folosesc zombies care alearga in loc de zombies care se tarasc spre victima. Efectul este impresionant. Asa cum movul si unghiurile ascutite sunt definitorii pentru un tablou care infatiseaza o manifestare de violenta, in audio-vizual, rolul asta il au miscarea alerta sau sangele.
Pana si in limbaj, o expresie sinonima la "sunt evaziv" este "fug de probleme". Pentru noi, fuga este prima solutie in confruntarea cu ceva ce ne inspaimanta. Ce e mai groaznic decat ca urmaritorul tau sa fie la fel sau mai rapid ca tine? Miscarea alerta a ramas de atunci definitorie in filmele horror.


1 pareri:

Vlad spunea...

O alta idee a regizorilor de filme horror ar fi aceea de a apropia focarul de frica de realitate. Acum ceva timp, in filme apareau monstrii sau morti care faceau lucruri care erau destul de departe de realitate, deci efectul sperieturii era de scurta durata, pentru ca probabil intra in actiune aparatul critic. Acum, si chiar si in "28 days later" dar si in "The others", elementul horror imprumuta atat de multe din realitatea factuala, incat sperietura dureaza (ca in reclamele de la Q-fort).