"When I look into your eyes"..una din inceputurile de propozitie caracteristice declaratiilor de dragoste alea secolelor XX-XXI.
So, ce se afla in spatele acelor ochi, nu, mai bine zis, ce se afla dincolo de acea privire, in profunzime. Probabil ca nimic, sau, daca privitorul are noroc, dincolo de privire, va gasi o traire, mai mult sau mai putin profunda, mai mult sau mai putin lineara. Dar, privind retrospectiv, chiar ne intereseaza acea privire?ca egocentrici ce suntem, de fiecare data cand am incercat sa privim incolo de "fereastra sufletului"(maaare cliseu), am facut.o pentru a obtine o reciprocitate, sau, mai bine zis, ca sa vedem daca cel din fata noastra reactioneaza, intr.un fel sau altul, la fiinta pe care o priveste. Am sperat, ca fiecare altul, ca persoana respectiva ne va hrani ego.ul; bineinteles, mai exista o varianta, afirmatia ce urma constructiei anterioare sa fie privitoare la propria singularitate, o accentuata declaratie de indentitate, prin care ne preamarim ego.ul, inzestrandu.l cu calitati sensibile.
Concluzia cea mai tragica ar fi, aici, ca iubirea este o forma de egoism. Ajungand aici, se pare ca eu nu mai sunt de acord cu Platon (de care pomenisem recent), eu nu il laud pe Eros, si nici nu zic ca oamenii iubesc frumosul si tind spre forma sa absoluta, eu preaslavesc azi(caci maine s.ar putea sa ma razgandesc)omul, capacitatea sa nelimitata de a.si deghiza intentiile, de a.si fabrica o scuza perfecta pentru nevoia sa de afirmare..
So..today love will slowly fade away, se va face stravezie, sa imi permita sa privesc in ea, sa o pun sub o lupa, sub microscop si, desi ea mi se va oferi, asa cum i se ofera oricui vrea, eu o voi refuza, caci azi nu sunt destul de blue, pt a avea cinismul necesar sa.i studiez mecanismul..nu, caci azi sunt alb impenetrant, sunt alb impenetrabil..
So, ce se afla in spatele acelor ochi, nu, mai bine zis, ce se afla dincolo de acea privire, in profunzime. Probabil ca nimic, sau, daca privitorul are noroc, dincolo de privire, va gasi o traire, mai mult sau mai putin profunda, mai mult sau mai putin lineara. Dar, privind retrospectiv, chiar ne intereseaza acea privire?ca egocentrici ce suntem, de fiecare data cand am incercat sa privim incolo de "fereastra sufletului"(maaare cliseu), am facut.o pentru a obtine o reciprocitate, sau, mai bine zis, ca sa vedem daca cel din fata noastra reactioneaza, intr.un fel sau altul, la fiinta pe care o priveste. Am sperat, ca fiecare altul, ca persoana respectiva ne va hrani ego.ul; bineinteles, mai exista o varianta, afirmatia ce urma constructiei anterioare sa fie privitoare la propria singularitate, o accentuata declaratie de indentitate, prin care ne preamarim ego.ul, inzestrandu.l cu calitati sensibile.
Concluzia cea mai tragica ar fi, aici, ca iubirea este o forma de egoism. Ajungand aici, se pare ca eu nu mai sunt de acord cu Platon (de care pomenisem recent), eu nu il laud pe Eros, si nici nu zic ca oamenii iubesc frumosul si tind spre forma sa absoluta, eu preaslavesc azi(caci maine s.ar putea sa ma razgandesc)omul, capacitatea sa nelimitata de a.si deghiza intentiile, de a.si fabrica o scuza perfecta pentru nevoia sa de afirmare..
So..today love will slowly fade away, se va face stravezie, sa imi permita sa privesc in ea, sa o pun sub o lupa, sub microscop si, desi ea mi se va oferi, asa cum i se ofera oricui vrea, eu o voi refuza, caci azi nu sunt destul de blue, pt a avea cinismul necesar sa.i studiez mecanismul..nu, caci azi sunt alb impenetrant, sunt alb impenetrabil..
0 pareri:
Trimiteți un comentariu